(Editorial, 23 ianuarie 2009) Batalia cu jocul de browser

În ultima vreme au devenit tot mai populare jocurile care pot fi accesate prin intermediul browserelor de Internet. Se numesc Browser Games şi sunt, în general, jocuri de strategie sau RPG-uri. Multe titluri au fost deja traduse în limba română şi au fost adaptate contextului local. Printre acestea se numără Travian, Triburi, Imperia Online şi Ikarian.

Categoria generală e aceea a Massive Multiplayer Online Games, confruntări strategice desfăşurate pe Internet în lumi ce pot găzdui sute de mii de titulari de conturi. Avantajul acestor jocuri este acela că pot fi accesate uşor şi de oriunde, prin intermediul browserului de Internet, şi că pot fi jucate gratuit. Ele simulează în general un univers dintr-un ev mediu cu aer fantasy, şi presupun dezvoltarea economică şi militară a unui sat sau a unui oraş, întemeierea unor alianţe cu alţi jucători şi, eventual, bătălii cu sate sau alianţe adverse. Universurile sunt generate aleator de calculator, pe hărţi aflate în conrtinuă expansiune.

Jocul se desfăşoară în timp real: un minut din lumea fizică e la fel de lung ca un minut din oricare dintre aceste lumi imaginare de pe Internet. Ceea ce înseamnă că, pe de o parte, acţiunile palpitante vor fi reprezentate, într-o proporţie mare, de calcule economice şi de discuţii cu alţi jucători. Interfaţa grafică nu e, în astfel de jocuri, necesară: cele mai noi dintre ele desenează primăria, târgul şi fierăria, satele şi formele de relief de pe hartă, însă variantele mai vechi, text-based, le numesc doar şi indică în dreptul numelor tot soiul de cifre. Componenta de socializare va avea un rol important şi unul dintre primii paşi ai noului-venit va fi să-şi salute şi să-şi cunoască vecinii. Discuţiile pot ieşi din sfera jocului şi, după o vreme, cei care se întâlnesc întâmplător într-o alianţă încep să se cunoască şi dincolo de avatarurile virtuale.

Pe de altă parte, jocurile de browser pot crea dependenţă tocmai datorită egalităţii dintre timpul fizic real şi cel din joc. Dezvoltarea satului sau a oraşului se suprapune peste tabieturile zilnice ale internautului şi-i poate acapara o cantitate mare de timp. Imaginaţi-vă că adunaţi resurse pentru a dezvolta o mină pentru a aduna şi mai multe resurse, şi că până la cantitatea de lemn, argilă şi fier necesare contorul primăriei te anunţă că trebuie să mai treacă trei sferturi de oră. Vă veţi uita la ceas din cinci în cinci minute şi vă veţi simţi în permanenţă tentaţi să deschideţi browserul de Internet. Sau veţi coace în minte planuri pentru o primărie mai mare, pentru noi unităţi militare sau pentru un atac asupra vecinului, în timp ce vă veţi plimba, bezmetici, prin casă sau prin birou.

Puteţi să vă deschideţi un cont pentru un browser game oricând, durează două minute, curba de învăţare e uşoară. Fiţi însă, în acelaşi timp, pregătiţi pentru o dureroasă cură de dezintoxicare. După o săptămână, două, trei, după o lună sau două veţi ajunge şi în acest punct.

Un răspuns la “(Editorial, 23 ianuarie 2009) Batalia cu jocul de browser” r r

  1. MMO-ul: forma cea mai parşivă de divertisment inventată până în prezent « Catalin Sturza’s Weblog spune:

    [...] Mi-am spus că e timpul să-mi vâr nasul în problemă şi să scriu ceva despre asta pentru Cultura.net, prea au devenit aceste jocuri un fenomen. După ce mă voi lămuri, voi şterge imediat [...]

Lasă un Răspuns